Scurtă introducere


Context global


În întreaga lume, populația urbană este în creștere rapidă, cu proiecții care indică că până în 2050, peste 68% din oameni vor locui în orașe, față de aproximativ jumătate în prezent conform Națiunilor Unite. Această urbanizare rapidă generează o cerere tot mai mare de servicii urbane, care, la rândul lor, impun o presiune semnificativă asupra resurselor și mediului urban. Orașele sunt responsabile în prezent pentru aproximativ 75% din consumul mondial de energie și 70% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.

În plus, orașele se confruntă cu numeroase alte probleme, cum ar fi calitatea aerului, congestia traficului și epuizarea spațiului verde, terenului și resurselor de apă. Ele sunt, de asemenea, vulnerabile la schimbările climatice, deoarece peste 90% dintre zonele urbane sunt situate în apropierea coastelor, expunându-le riscului de inundații și furtuni puternice.

Context local


Bucureștiul, capitala României, cu o populație de peste 2 milioane de locuitori, este centrul economic, financiar, politic și cultural al țării.1 În ultimul deceniu, s-a observat o migrație a populației către orașele satelit din județul Ilfov, iar granița dintre municipiu și acest județ devine din ce în ce mai neclară, cu un număr necunoscut de navetiști care călătoresc zilnic între cele două zone pentru a lucra. 2

Ca si structura organizatorica, Bucureștiul este divizat în șase sectoare administrative, cu diferențe economice notabile între ele, unele fiind mai bogate (sectorul 1 și 2) decât altele (sectorul 5). Fiecare sector are propriul primar și consiliu local responsabil de întreținerea și investițiile la nivel local, cum ar fi străzile secundare, parcuri, școli și gestionarea deșeurilor. Orașul are, de asemenea, un primar general și un Consiliu Municipal/General cu 55 de consilieri aleși, care se ocupă de chestiuni majore la nivel municipal, precum încălzirea centrală, transportul public și proiectele de infrastructură.

Cu toate acestea, Bucureștiul se confruntă cu numeroase probleme de mediu, inclusiv poluarea aerului, insuficiența spațiilor verzi și infrastructura de utilități deficitara.

Initiativa BERD Orase Verzi


BERD a introdus inițiativa "BERD Green Cities" (cunoscută sub numele de "Programul Orase Verzi") cu scopul de a asista orașele în procesul lor de tranziție către un viitor mai sustenabil, caracterizat prin emisii reduse de carbon și o crestere a rezilienței. Această inițiativă își propune să sprijine orașele în identificarea și prioritizarea problemelor lor de mediu cele mai urgente, furnizând în același timp investiții și politici specifice pentru a le aborda.

Planurile de acțiune pentru orașe verzi (cunoscute sub acronimul "PAOV") reprezintă elementul central al eforturilor BERD de a transforma orașele în entități mai prietenoase cu mediul în cadrul inițiativei "orașe verzi". Acest plan ajută orașele să identifice provocările specifice legate de dezvoltarea durabilă și să dezvolte un plan politic și economic viabil pentru investiții și politici menite să le sprijine în procesul de tranziție către un viitor mai ecologic.

Aceste provocări urbane sunt extrem de acute în regiunile în care BERD investește, unde consumul de energie este de până la trei ori mai mare decât media Uniunii Europene (UE). Clădirile publice și private au adesea performanță energetică scăzută, iar locuitorii urbani sunt expuși la niveluri ridicate de poluare a aerului. În plus, gestionarea deșeurilor solide municipale reprezintă o altă provocare, cu multe deșeuri ajungând în gropile de gunoi care nu sunt gestionate corespunzător. În contextul acestor probleme, BERD se confruntă cu provocări în gestionarea investițiilor sale în regiunile urbane, care sunt deosebit de vulnerabile la schimbările climatice și necesită soluții sustenabile și inovatoare.

Adoptarea acestui program, Bucureşti Oraş Verde, urmăreşte ȋn principal:

  1. Păstrarea calităţii activelor de mediu(aer, apă, sol şi biodiversitate) şi utilizarea resurselor ȋn mod durabil.
  2. Atenuarea şi adaptarea la riscurile schimbărilor climatice.
  3. Asigurarea unor politici de mediu și dezvoltare care să aducă beneficii atât în ceea ce privește bunăstarea socială, cât și cea economică a locuitorilor.

Scopul aderării Bucureştiului la acestă iniţiativă, susţinută de BERD, este acela de a construi un viitor mai bun şi mai durabil pentru oraş şi pentru locuitorii acestuia prin creşterea rezilienţei şi o mai buna adaptabilitate la schimbare.


1Preliminary results of the 2022 census: https://bucuresti.insse.ro/populatia/
2https://www.economica.net/recensamant-2022-populatia-rezidenta-a-bucurestiului-a-scazut-la-171-milioane-de-locuitori_637598.html